vineri, 2 noiembrie 2012

Particularități ale mersului pe jos la persoanele cu hiperlordoză


Din categoria - „Bombă cu ceas”


Există în literatura de specialitate la capitolul mers descrise o mulțime de tipuri de oscilații ale membrelor inferioare - unul față de celălalt sau față de membrele superioare, ale bazinului, ale trunchiului, ale centrului de greutate, ale centurilor – centura pelviană față de centura brahială, etc. La început ți-este greu să le ții minte pe toate, apoi începi să le percepi individual, pentru ca mai apoi să te lovească ceea ce iese din tipare. Acest lucru cere timp și mult exercițiu. 

Cea mai ușoară modalitate de a urmări și evalua secvențialitatea mersului la diferite tipologii de persoane este în parc  sau pe stradă -  fără a mai fi obstruat de spațiu insuficient din unele cabinete, de controlul voluntar al pașilor pe distanțe scurte, de lipsa unui covor rulant pe care sa poți observa mersul profil și spate simultan cu camere video sau de senzația de stânjenire pe care unele persoane o pot avea când știu ca sunt urmărite vizual de cineva. În parc sau pe stradă poți vedea oameni care se grăbesc, care accelerează sau frânează deplasarea, care sunt obosiți și nu mai pot, cu dureri de spate sau de picioare, la diverse vârste, pe tocuri, cu pantofi sport sau pe role. 

Încă din facultate am avut un profesor care ne spunea sa fim atenți pe stradă pentru că, de-a lungul unei zile, putem vedea mai multe cazuri patologice (entorse vechi, dureri lombare, de genunchi sau inegalități de membre, genuu valgum varum, picior plat sau hiperscobit, mers digitigrad, stepat sau cosit, s.a.m.d.) decât într-o săptămână de practică în spital. De atunci mersul de dimineață spre serviciu îl fac concentrându-mă și analizând biomecanica mersului persoanelor din fața mea. Uneori contactul vizual poate fi de câteva secunde – de aceea încerc să văd prima oară deficitele generale și apoi, dacă mai este timp, să observ cauza lor.

Am observat astfel 2 tipuri de oscilații preponderente la nivel lombo-pelvin. Unele persoane înaintează ducând membrul inferior înainte din articulația coxo-femurală, coloana lombară și articulațiile sacro-iliace participând destul de puțin, doar pentru orientarea acetabulului spre direcția de mers, altele fac o rotație amplă lombar, proiectează tot hemibazinul de partea membrului oscilant anterior utilizând destul de multă mobilitate lombară și sacro-iliacă iar flexia din șold este cu mult mai redusă. Acest al doilea tip de „înaintare” preponderent din lombar și bazin l-am întâlnit la persoanele cu hiperlordoză sau la cele care încep să obosească destul de tare. Dar nu toate persoanele cu hiperlordoză în au. Excepțiile au fost acei bărbați  cu abdomenul proeminent și femeile însărcinate care au blocată coloana lombară și flancurile. La ei rotația axială a coloanei fie este aproape  inexistentă, fie urcă deasupra joncțiunii toraco-lombare spre ultimele coaste adevărate. În această situație, la oboseală, acele persoane vor descrie probleme legate de respirație, blocaj ale diafragmului, dureri intercostale medii sau joase, iar primii (cei cu hiperlordoza dar cu coloana lombară blocată) contracturi pe piriform sau alți rotatori externi ai șoldului = dureri în fesă.

Cei cu hiperlordoză care vin la tratament vor descrie dureri generate de mersul pe jos la nivelul ligamentelor ilio-lombar sau al articulațiilor unciforme sacro-lombare cu oboseală marcată pe parabertebrali. Dacă au și un început de hernie de disc, de regulă, li se recomandă să nu mai facă rotații axiale ale trunchiului…Dar ei așa merg!!! Fără exerciții de retonifire a componentei de rotație a musculaturii paravertebrale tonusul paravertebral va scădea, rezistența la mers va scădea, durerile vor apărea la deplasarea pe distanțe din ce în ce mai scurte iar agravarea herniei de disc va fi iminentă. Tipologia mersului nu o poți modifica chiar așa de mult …așa că unul din obiectivele programului de recuperare trebuie să fie tonifierea în regim de rezistență a paravertebralilor pe componenta lor de rotație dar fără a încărca discul cu greutatea corpului (din poziții de decubit sau în apă).

CE-AM ÎNVĂȚAT? 

Persoanele cu hiperlordoză utilizează o mișcare mai amplă de rotație toraco-lombară și glisare sacroiliacă în timpul mersului. De aceea pot dezvolta dureri la baza coloanei vertebrale direct proporționale cu distanța parcursă. Durerile vor apărea mai repede dacă viteza de deplasare este mai mică (ex. = mersul pe lângă un bătrân, mersul prin magazine)sau dacă rezistența la efort a mușchilor paravertebrali e scăzută.

 Soluție – retonifierea în regim de rezistență a componentei de rotație paravertebrale + a musculaturii care prinde centura pelviană de coloană și torace.

ÎNTREBARE / Provocare – se menține același pattern și la mersul pe tocuri?! Ce și cum se modifică? …..

6 comentarii:

  1. Incaltarile cu talpa "speciala" de genul Walkmaxx ce efect au la mersul indelungat la persoanele cu hiperlordoza?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersul devine placut,nu este obositor dar calitatea produsului Walkmaxx este ZERO,dupa mai putin de 40 de zile de mers pe jos zilnic 5 km talpa este roasa si gaurita iar captuseala interioara din dreptul calcaiului a disparut acum fiind o gaura.Produsul este: pantofi de inalta calitate fitness black 2.0 pret 199 lei de la Walkmaxx.

      Ștergere
  2. Nu pot spune ca am vazut prea multa lume purtandu-le. Am cativa pacienti pe care ii urmaresc de cca 6 -8 luni si mai toti au fost fericiti cu noile incaltari si spun ca le obosesc mai putin picioarele, ca pot merge mai mult, ca au mai putine contracturi pe gamba si ca le modifica stilul de mers - ii obliga sa puna calcaiul si sa ruleze talpa pe sol. 2 dintre pacientii mei au acuzat ca talpa nu este antiderapanta si daca ploua afara este o problema ca aluneci ff tare cu ei dar in rest numai de bine. Stiu ca au studii de biomecanica in spate dar nu am mers eu cu ei si nici nu am urmarit pe nimeni comparativ cu ei si fara sa vad cum li se modifica paternul de mers!

    RăspundețiȘtergere
  3. Uite ca pe final ai pus punctul pe "i"! Chiar asta voiam sa iti zic. Eu am observat la prietena mea. Ea are acest tip 2 de mers cu mobilizarea anterioara a hemibazinului. Dar cand merge pe tocuri devine tipul 1. Ceva curios! Si chiar incerc sa imi dau seama biomecanic ce se intampla. Banuiesc ca are legatura cu schimbarea centrului de greutate. Centrul pica mai in fata poligonul de sprijin. (eu am incercat sa merg pe tocuri inalte si tot aveam tentinta de a pica in fata) Probabil ca neobisnuit corpul cu "noua lungime" a piciorului se modifica si distanta intre pasi si apare astfel acea coborare de bazin in jos. (mersul innebunitor de barbati) ;)) Imi place blogul tau si ca ai devenit foarte activ pe el!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Când te ridici pe tocuri se micsorează poligonul de sprijin, genunchii se duc în hiperextensie și bazinul basculează anterior. Nu ai cum sa faci pașii mari pentru ca nu poti face atacul cu talonul si trebuie sa pui tot piciorul simultan pe sol. Pasul fiind mai mic nu poate fi compensat prea mult cu rotație din jonctiunea toraco-lombară. Nu se întâmplă la fel daca ai "platforme" in picioare care permit o oarecare rulare a talpii și deci un altfel depas cu basculșare din bazin. Mai sunt unele femei care au o hiperlordoza necompensata cu cifoză care chiar si cu tocuri merg cu o rotatie si mai amplă a bazinului... Explicatii sunt destule dar ideea este ca trebuie sa observi aceste perticuaritati si sa ai grija sa adaptezi programul de recuperare la ele - plecand de la premisa ca tipul de mers nu se poate chiar asa de ușor modifica, mai bine adaptez corpul la acesta!

      Ștergere
  4. Cred ca, tocmai m-ati facut sa realizez ca am o problema..

    RăspundețiȘtergere

Părerea dumneavoastră contează!